Dafin: Îngrijire, întreținere și dăunători

Dafinul (Laurus nobilis) este un arbore veșnic verde minunat și versatil, apreciat în grădină pentru valoarea sa ornamentală, iar frunzele sale aromate sunt foarte apreciate în bucătărie.

În aplicațiile culinare, frunzele uscate sunt utilizate pe scară largă ca și condiment – mai ales în amestecurile de ierburi și în mâncărurile care se fierb la foc mic, unde conferă o aromă dulce, lemnoasă, cu o notă de mentol.

În grădină, plantele luxuriante sunt venerate pentru bolta lor densă de frunze, bogată în mănunchiuri lucioase de frunze verde închis, cu aspect de piele.

Este bine de știut că frunzele de dafin proaspete au o aromă cu totul deosebită față de cele uscate și gata ambalate. Dacă sunteți un bucătar pasionat, mai ales de preparatele românești tradiționale, gătite în ceaun la foc mic, cultivarea unui dafin vă va îmbogăți fiecare preparat cu aroma sa intensă. 

Tabel cu informații generale pe scurt

Ce este dafinul?

Dafinul, cunoscut și sub numele de dafin dulce, dafin adevărat și dafin grecesc, este un arbore veșnic verde din familia laurilor cu flori, Lauraceae, originar din regiunea mediteraneană.

Numele genului Laurus înseamnă laur în latină, iar epitetul specific nobilis înseamnă notabil sau excelent în latină.

Frunzele aromate ale dafinului adevărat sunt mirodenii uscate populare pentru uz culinar, mai ales în sosuri, supe și tocănițe, precum și în amestecuri de ierburi precum bouquet garni.

Frunzele proaspete au o aromă mai blândă și pot fi folosite în mâncăruri care se gătesc mai rapid, cum ar fi stir fry-urile.

Proaspete sau uscate, frunzele se îndepărtează din mâncare înainte de servire. Ingerarea frunzelor uscate trebuie evitată, cu excepția cazului în care sunt măcinate – marginile sunt ascuțite și pot provoca disconfort dacă sunt înghițite.

Frunza de dafin este bogată în uleiuri esențiale cu multe proprietăți benefice pentru sănătate și, pe lângă utilizările culinare, este folosită în industria cosmetică și farmaceutică, precum și în practicile holistice, cum ar fi aromaterapia și ayurveda.

Copacii sunt, de asemenea, apreciați ca plante ornamentale, iar capacitatea lor de a suporta o tăiere dură îi face o alegere populară pentru arta topiaria – sculpturile realizate în plante sau arbuști.

Frunzișul nou și delicat apare într-o culoare chartreuse strălucitoare și se întunecă până la un verde forestier lucios, pe măsură ce frunzele eliptice, de 5 până la 10 centimetri, se maturizează și capătă o textură lucioasă.

Plantele sunt dioice, cu flori masculine și feminine care se dezvoltă pe exemplare separate. Dacă există o plantă masculină în apropiere pentru polenizare, plantele femele vor produce drupe asemănătoare unor fructe de pădure.

Arborii maturi pot crește până la 17 metri într-o formă columnară sau rotunjită, dar creșterea este lentă și menținerea unei dimensiuni mai mici este ușor de realizat cu o tăiere regulată.

În habitatul său nativ, L. nobilis crește în tufișuri împădurite și în râpe umede și stâncoase.

Dafinul are nevoie de umiditate constantă și poate suporta condiții moderat umede, cu condiția ca solul să fie bine drenat.

Odată stabiliți, au o bună toleranță la secetă, dar arborii tineri se pot chinui dacă solul se usucă complet și ar trebui să fie udați în mod regulat.

Cultivare și istorie

Cu o istorie bogată și înconjurați de mituri, Dafinii au fost folosiți de milenii pentru a simboliza victoria, realizările personale și statutul social.

Grecii antici foloseau frunzele pentru a-i încorona pe învingătorii competițiilor atletice care au fost precursoarele Jocurilor Olimpice moderne.

Această idee a continuat în epoca romană, unde împărații purtau o cunună de lauri ca pe o coroană pentru a denota descendența lor divină.

În perioada Renașterii, medicii care își încheiau pregătirea erau împodobiți cu ramuri de Laurus nobilis cu ramurile pline de fructe – de la care primim cuvântul „bacalaureat”.

Printre numeroșii compuși benefici ai dafinului dulce, uleiurile lor parfumate au și proprietăți de combatere a dăunătorilor, ceea ce face ca aceste plante să fie partenere eficiente în grădină pentru alte plante aromatice de bucătărie, precum busuiocul, oregano și cimbrul, precum și pentru legume precum fasolea verde.

Aceste proprietăți insecticide se extind, de asemenea, la protejarea produselor uscate depozitate – puteți adăuga o frunză sau două de dafin în recipientele cu cereale, grâne sau făină pentru a ține insectele neprietenoase la distanță. 

Înmulțirea dafinului

Dafinul poate fi înmulțit prin semințe și din butași de tulpină.

Înmulțirea din semințe

Pentru a semăna semințe, colectați toamna drupele purtătoare de semințe și îndepărtați carcasa exterioară cărnoasă, sau pericarpul – dacă este lăsat la locul lui, pericarpul poate induce starea de latență și împiedică germinarea.

Doar aproximativ jumătate din semințele semănate vor germina, iar semințele proaspete încolțesc mai bine decât cele uscate. În plus, acestea au nevoie de o perioadă de stratificare la rece de 50 până la 70 de zile într-un mediu umed fără sol. 

Acest lucru presupune punerea semințelor într-o pungă de plastic împreună cu mediul de germinare și plasarea acesteia în frigider. Mediul de germinare poate fi, de exemplu, vata minerală, sau puteți opta pentru un mediu de germinare îmbogațit cu nutrienți disponbil în magazinele de profil.

Păstrați mediul ușor umed, dar nu îmbibat. Odată ce semințele încolțesc, le puteți scoate din frigider și le puteți pune în ghiveci.

Înmulțirea din butași

Înmulțirea din butași de tulpină dă rezultate mai bune decât din semințe, dar este nevoie de răbdare. 

Butașii trebuie prelevați împreună cu o bucată din scoarța lemnoasă de la baza lor, care conține o suprafață mai mare de cambiu al scoarței decât butașii de tulpină.

Cambiul conține auxine – hormoni de creștere naturali – care sunt de ajutor în cazul plantelor greu de înrădăcinat.

Butașii au cel mai mare succes atunci când sunt îndepărtați la mijlocul sau la sfârșitul verii.

Transplantarea (Repicarea)

Pentru a transplanta puieții, mai întâi slăbiți solul din locul de plantare la o adâncime și o lățime de 45 până la 60 de centimetri. Puteți urma pașii de mai jos pentru a oferi noilor arbuști de dafin cel mai bun început:

• Amestecați o lopată sau două de compost sau gunoi de grajd bine descompus pentru a îmbogăți solul.
• Adăugați încă o lopată sau două de pietriș, așchii de piatră, sau vermiculit pentru a îmbunătăți drenajul, după caz.
• Înainte de plantare, terminați pregătirea solului prin amestecarea a două sau trei linguri de făină de oase pentru rădăcini sănătoase și puternice.
• Plantați puieții la aceeași adâncime la care se aflau în ghiveci.
• Umpleți cu pământ și fixați bine la locul lor.
• Udați ușor, dar adânc, pentru a așeza plantele.
• După plantare, udați în mod regulat și în profunzime, asigurând unu sau doi centimetri de apă în fiecare săptămână și lăsând ca primii cinci centimetri de sol să se usuce între aplicări.

Cum se crește dafinul

• Laurus nobilis crește cel mai bine într-un sol moderat de fertil, bine drenat, cu un pH ușor acid până la ușor alcalin de 5,5-7,5.
• Preferă o locație unde se poate bucura de soare deplin în regiunile mai reci și unde beneficiază de o ușoară umbră după-amiaza în climatele calde.
• Dacă intenționați să lăsați copacul să crească până la dimensiunea maximă, plantați-l într-un loc adăpostit și protejat de vânturile puternice, care pot provoca ruperea ramurilor mai slabe.
• Plantele din ghiveci au nevoie, de obicei, de udări mai frecvente, săptămânale, decât cele cultivate în pământ.
• Pentru creșterea în interior, folosiți ghivece și jardiniere cu găuri de drenaj. Este indicat să adăugați 5 cm ceramică spartă sau pietricele, pentru a vă asigura că rădăcinile nu stau în apă.
• Umpleți recipientele cu pământ bogat în nutrienți, humus și bine drenat și repicați-le așa cum s-a descris mai sus.
• Replantați-le la fiecare doi-trei ani sau când creșterea s-a dublat, tăind cu grijă aproximativ o treime din rădăcini și îndepărtând cei cinci până la zece centimetri de pământ de la suprafață.
• Replantați ghemul de rădăcini tăiat într-un amestec proaspăt de pământ fertil, înlocuind și stratul superior de pământ.

Sfaturi pentru creșterea dafinului

• Plantați în plin soare
• Asigurați un sol bogat în substanțe organice și bine drenat.
• În absența ploii, asigurați 2-5 centimetri de apă.

Tunderea și întreținerea unui dafin

Dafinul adevărat răspunde bine la tăiere, iar volumul tăierii depinde de modul în care ați ales să creșteți dafinul. Fie ca un topiar, ca arbust sau a fost lăsat să se maturizeze într-un arbore de dimensiuni normale.

În scopul întreținerii, tăiați frunzele și ramurile moarte sau deteriorate la mijlocul sau la sfârșitul primăverii.

În cazul arbuștilor și al specimenelor de plante, folosiți un fierăstrău curat și ascuțit sau un foarfece de tăiat pentru a îndepărta ramurile moarte sau rupte de lângă trunchi și eliminați orice tulpini nedorite, tăindu-le aproape de sol.

Copacii maturi, în plină creștere, rareori devin zvelți, dar pot fi tăiați din greu dacă este nevoie de întinerire.

Cu toate acestea, regenerarea este lentă și cel mai bine este să efectuați o tăiere severă pe parcursul unei perioade de doi sau trei ani pentru a menține ceva verdeață în timp ce se formează o nouă creștere. Tăiați tulpinile cu o treime sau jumătate în primul an, apoi repetați în anii doi și trei, după cum este necesar.

Pentru a reduce lățimea plantelor cu numeroase tulpini, îndepărtați până la o treime din tulpini din perimetrul exterior, tăind la nivelul solului.

Nu aruncați lemnul după ce ați tăiat ramurile mai mari. În schimb, curățați ramurile de frunziș, apoi tăiați ramurile în bucăți de 15 centimetri și folosiți-le pe grătar pentru a adăuga o aromă dulce, afumată, mâncărurilor la grătar.

Pentru a menține un gard viu sau un arbust de dimensiuni controlabile, la sfârșitul primăverii tăiați creșterea din anul precedent prin tăierea tulpinilor până la un mugure de frunză îndreptat în direcția pe care doriți să o urmeze creșterea.

Tăiați ramurile inferioare pentru a obține un trunchi gol și eliminați puieții prin tăierea lor chiar sub nivelul solului.

Pe parcursul verii, ciupiți vârfurile tulpinilor care au crescut prea mult.

Îngrijirea dafinului pe timp de iarnă

Pentru îngrijirea pe timp de iarnă, protejați zona rădăcinilor cu un strat gros de 10 cm de mulci folosind compost, mucegai de frunze, rumeguș netratat sau paie.

În cazul în care se anunță o perioadă de ger, acoperiți frunzele cu o plasă antiîngheț sau cu o folie de protecție pentru a preveni înnegrirea frunzelor.

Ghivecele pot fi protejate prin plasarea lor într-un loc adăpostit, cu mulci la suprafața solului. Protejați rădăcinile învelind recipientul în folie cu bule sau cu o pătură veche până în primăvară.

În zonele cu ierni aspre, mutați ghivecele în interior, într-o cameră luminoasă și răcoroasă. Reduceți apa și îngrășămintele și readuceți ghivecele în aer liber odată ce temperaturile nocturne rămân peste 10°C.

Dăunători și boli frecvente ale dafinului

Rezistent și ușor de cultivat, dafinul este în mare parte lipsit de boli și dăunători, cu doar câteva probleme care sunt ușor de remediat.

• Insectele care sug seva, cum ar fi afidele, psyllidaele și păduchii țestoși pot provoca pete galbene pe frunze și pot secreta o dâră de lichid lipicios care poate duce la probleme precum mucegaiul.
• Îndepărtați afidele și psilidele cu un jet puternic de apă de la furtunul de grădină sau tratați infestările problematice și păduchii cu un insecticid natural, cum ar fi uleiul de neem.
• Putrezirea coroanei și a rădăcinilor poate fi o problemă în solul umed, provocând îngălbenirea frunzelor, ofilirea și declinul general al plantelor.
• Pentru a preveni probleme precum putrezirea rădăcinilor, asigurați-vă că arborii dvs. sunt plantați într-un sol bine drenat.
• Plantați în straturi supraînălțate dacă solul umed este obișnuit în zona dvs. în timpul iernii sau corectați locul de plantare cu mult pietriș pentru a menține un drenaj adecvat.
• Pentru plantele din ghiveci, puneți un strat gros de material de drenaj pe fundul ghiveciului și folosiți numai recipiente cu găuri de drenaj.

Recoltarea – Când se culeg frunzele de dafin

• După ce arborii au cel puțin doi ani, frunzele pot fi recoltate în orice moment, pe tot parcursul anului, dar aroma este mai bună vara.
• Frunzele mari, mature, au mai multă aromă și parfum decât noile creșteri fragede.
• Pentru cea mai bogată aromă, recoltați frunzele dimineața, înainte ca arșița soarelui să înceapă să disipeze uleiurile esențiale.
• Alegeți frunze mari și sănătoase și tăiați-le cu o foarfecă curată și ascuțită.

Uscarea frunzelor de dafin. Cum se obțin foile de dafin?

• Pentru a usca frunzele de dafin, tapetați o tavă cu hârtie de copt sau prosoape de hârtie și întindeți frunzele într-un singur strat, fără a le suprapune.
• Lăsați-le să se usuce într-un loc cald și uscat, ferit de lumina directă a soarelui, timp de 10 până la 14 zile.
• Puteți, de asemenea, să uscați frunzele într-un dezhidrator de alimente la cea mai joasă setare, acest lucru ar dura în mod normal câteva ore, în funcție de umiditate. Rețineți că un cuptor standard este prea fierbinte pentru a usca frunzele fără a le arde, chiar și la cea mai joasă setare.
• Păstrați frunzele de dafin uscate într-un borcan de sticlă cu capac etanș, într-un dulap răcoros și întunecat, timp de până la doi ani.
• Frunzele proaspete de dafin pot fi plasate într-un recipient sigilat sau într-o pungă cu zip și depozitate în frigider timp de până la două săptămâni.

Alte articole interesante:

Rozmarin: Cum se plantează, cultivă și îngrijește  Rozmarin: Care sunt culturile asociate care îl vor face să prospere? Oregano: Cum se plantează, cultivă și îngrijește  Cum să plantezi, să cultivi și să îngrijești Coriandrul