Lavanda (Lavandula spp.): plantare, condiții de creștere și îngrijire

Lavanda (Lavandula spp.) este o plantă erbacee perenă proprietăți medicinale din familia Lamiaceae, sau mentă. Este strâns înrudită cu rozmarinul, salvia și cimbrul. Are frunzișul de culoare verde-argintiu și flori în formă de spice care se prezintă în mai multe nuanțe de mov, roz și alb. Arbuștii de lavandă sunt semi-lemnoși și se caracterizează prin tulpinile lor de formă pătrată și prin frunzișul veșnic verde (în unele climate). În funcție de soi, lavanda poate fi o plantă pitică de 30 de centimetri înălțime sau o tufă masivă de până la 90 de centimetri înălțime și lățime. Acest arbust aromat este cultivat de milenii pentru florile sale parfumate, care se pretează bine la utilizări culinare, medicinale și ornamentale.

Lavanda este originară din zona mediteraneană, unde crește încă în mod spontan pe pante stâncoase, uscate, sub soarele fierbinte al verii. Primii călători în regiune au început rapid să colecteze această floare de un violet amețitor și mai târziu au contribuit la răspândirea ei în întreaga Europă. Lavanda este acum cultivată aproape peste tot în lume și este prețuită în special în grădinile englezești și în curțile rustice.

Există peste 450 de soiuri diferite de lavandă din 45 de specii unice din genul Lavandula. Multe specii sunt adaptate în mod special la cultivarea în ghivece, la plantații mari în masă, la producția de ulei esențial și la climatele calde sau umede. Unele cultivare rămân perene chiar și în regiuni atât de reci precum zona de rezistență 5.

De fapt, poate crește perenă până în zona de rezistență 3, dacă alegeți soiul potrivit tolerant la frig. Lavanda este impresionant de rezistentă, tolerantă la secetă și adaptabilă la o gamă largă de condiții de creștere.

Pregătirea solului pentru lavandă

Din partea autorului: Dacă ești interesat de creșterea lavandei poți citi articolul – Etapele de creștere ale Lavandei.

Lavanda preferă solul uscat și nisipos, dar crește bine în soluri argiloase cu drenaj bun.

Înainte de a planta, asigurați-vă că ați pregătit corespunzător solul. Nu neglijați acest aspect! Este mult mai greu de reparat solul lavandei după ce aceasta este deja plantată. Amintiți-vă că această plantă este perenă, așa că va rămâne în grădina dumneavoastră pentru următorii 5-10 ani.

Începeți prin a săpa o groapă de două ori mai adâncă și de două ori mai lată decât ghemul de rădăcini al lavandei. Apoi, folosiți o furcă pentru a slăbi solul din jur.

Pentru a îmbunătăți drenajul, amestecați o cantitate generoasă de nisip, perlit, scoarță mărunțită sau pietriș fin. Dacă doriți să folosiți compost, asigurați-vă că este în mare parte pe bază de scoarță sau frunze și că nu conține materiale cu un conținut ridicat de azot, cum ar fi gunoiul de grajd.

În cazul în care se cultivă într-un sol argilos greu, lărgiți și adânciți și mai mult groapa pentru a vă asigura că zona rădăcinilor lavandei nu se îmbibă cu apă. Ca regulă generală, groapa de plantare a lavandei ar trebui să fie întotdeauna de cel puțin două-trei ori mai mare decât sistemul radicular.

Lavanda plantată într-o groapă puțin adâncă sau într-un sol prost drenat va avea dificultăți în a-și împinge rădăcinile în jos și în a se stabili, ceea ce poate duce la apariția unor semne de stres (ofilire, frunze îngălbenite sau creștere lentă).

Când și unde se plantează lavanda

Lumina: Lavanda are nevoie de soare și de un sol bine drenat (foarte bine drenat) pentru a se dezvolta cel mai bine. În climatele calde, mai ales pe timp de vară (gândiți-vă la sudul extrem al României unde avem între 30 și 60 de zile pe an cu temperaturi de peste 33 de grade), umbra de după-amiază poate ajuta la dezvoltarea lor.

Sol: Planta crește cel mai bine în soluri slab până la moderat fertile, așa că nu modificați solul cu materie organică înainte de plantare. Lavanda se comportă cel mai bine în soluri neutre sau ușor alcaline. Adăugați var pentru a mări pH-ul solului la aproximativ 7,0 – vă recomandăm să efectuați un test simplu al solului pentru cele mai bune rezultate. 

Spațiere: În funcție de soi, spațiați plantele la o distanță de 30 până la 90 de centimetri între ele. Pepinerele vor indica dimensiunea la maturitate a plantelor pe care le vând sub formă de butași – așa că luați în considerare aceste dimensiuni când stabiliți distanța dintre plante.

Perioada de plantare: În majoritatea regiunilor din România, puteți planta lavanda în cursul toamnei, moment în care o și cumpărați sub formă de butași din pepiniere. Momentul la care vând pepinierele este fix momentul propice pentru plantare – ei luând în considerare exact condițiile meteo preconizate pentru anul în curs (într-un an mai rece, poate fi nevoie să o plantați în octombrie, iar în anii mai călduroși o puteți planta chiar și în noiembrie). Lavanda poate fi plantată și primăvara, după ce a trecut pericolul de îngheț, mai ales în zonele montane din România (zona de rezistență 5). Și în celelalte regiuni poate fi plantată primăvara, caz în care, dacă precipitațiile sunt scăzute, va trebui să aveți grijă să mențineți planta hidratată până ce se înființează.

Cum se plantează lavanda: Instrucțiuni pas cu pas

1. Începeți cu plante sănătoase, care au dezvoltat sisteme radiculare.
2. Pregătiți o groapă de plantare care să fie de două ori mai adâncă și de două ori mai lată decât sistemul radicular al plantei de lavandă. Într-un recipient, pregătiți un amestec de sol bine drenat prin combinarea pietrișului sau a nisipului cu pământ. 
3. Plantați lavanda cu partea de sus a rădăcinii la nivelul liniei solului. Umpleți cu pământ în jurul plantei și apăsați ferm de jur împrejur.
4. Udați pentru a comprima solul și a elimina golurile de aer. În săptămânile următoare, udați planta aromatică doar dacă atât planta pare deshidratată, cât și condițiile generale din grădina dumneavoastră sunt deosebit de aride. Nu uitați că lavanda se dezvoltă pe un sol care se drenează rapid și detestă să aibă rădăcinile îmbibate în apă, lucru care poate provoca putrezirea rădăcinilor.

Cum să îngrijiți plantele de lavandă

Obiceiul de creștere: Lavanda crește ca un arbust rotund și stufos în climatele mai calde. Este o plantă perenă cu creștere mai joasă în climatele mai reci. În climatele umede, lăsați spațiu pentru un flux de aer adecvat pentru a preveni apariția infecțiilor fungice sau a mucegaiului pulverulent. 

Udarea: Udați bine plantele tinere. Odată înființată, lavanda este tolerantă la secetă și nu are nevoie de udare frecventă. Udarea excesivă este o cauză obișnuită de stres pentru plantele de lavandă.

Fertilizare: Când vine vorba de îngrășăminte, mai puțin este mai bine pentru lavandă. Lavanda nu are nevoie în mod normal de fertilizare.

Mulcirea: Deoarece lavanda este tolerantă la secetă, nu ar trebui să aibă nevoie de mulci pentru a conserva umiditatea solului, decât în cazuri extreme. Dacă folosiți mulci, folosiți scoarță sau pietriș de dimensiuni mici și asigurați-vă că lăsați câțiva centimetri liberi în jurul coroanei plantei, altfel lavanda dumneavoastră poate putrezi. Pietrișul de culoare deschisă sau mulciul de nisip pot contribui la drenaj și la menținerea căldurii solului și a plantei.

Tăierea: Lavanda înflorește vara. Tulpinile de flori pot fi recoltate și folosite proaspete sau uscate. Chiar dacă nu recoltați flori de lavandă pentru a le folosi, tăiați florile moarte după ce se estompează pentru a înfrumuseța planta și a stimula o a doua înflorire. Lavanda este o plantă lemnoasă. Ea își produce cele mai bune și mai parfumate frunze și flori din tulpinile tinere. Tăiați primăvara plantele de 2 ani și mai bătrâne, scurtând tulpinile lemnoase cu o treime. Acest lucru va stimula o nouă creștere, care produce o înflorire mai bogată.

Înmulțirea și transplantarea

Levănțica nu se dezvoltă bine după ce este divizată. Pentru a înmulți lavanda, luați butași la începutul verii. Pentru a face butași, selectați o ramură sănătoasă, luați un butaș de 15 cm lungime, îndepărtați frunzele inferioare, înmuiați capătul tăiat în hormon de înrădăcinare și puneți-l într-un ghiveci umplut cu pământ umed sau nisip. Păstrați într-un loc parțial umbrit și udați bine până la înrădăcinare.

O altă metodă de înmulțire este stratificarea. Primăvara, îndoiți până la pământ o ramură inferioară, sănătoasă, de lavandă, cu o lungime de 20 cm. Îndepărtați frunzele în locul în care atinge pământul și crestați ramura în acel loc cu un cuțit. Pulverizați rana cu o pudră de înrădăcinare, acoperiți cu pământ și lăsați restul ramurii să iasă din pământ. Ar trebui să se înrădăcineze până în anul următor. Odată înrădăcinată, tăiați-o de planta mamă și transplantați-o într-un nou loc.

De asemenea, lavanda se poate autoînsămânța dacă lăsați tulpinile florale pe plantă. Decideți dacă doriți multă lavandă; în caz contrar, tăiați-le în mod regulat.

Dăunători și boli

Deoarece lavanda este foarte parfumată, mulți dăunători evită această plantă. Cu toate acestea, în regiunile umede, mucegaiul pulverulent și alte boli fungice pot fi o problemă. Împiedicați apariția bolilor fungice distanțând plantele la intervale mai mari și poziționați-le într-un loc cu o bună circulație a aerului. Acest lucru va menține frunzele uscate și mai puțin susceptibile de a ceda în fața fungilor.

Unele insecte, cum ar fi scuipatul cucului (Philaenus spumarius), musculițele albe și afidele, pot ataca și ele lavanda. Alungați insectele de pe lavandă cu un jet puternic de apă de la un furtun. De asemenea, pulverizările de săpun insecticid vor ucide acești dăunători fără a afecta alte insecte benefice și animalele de companie. Pulverizați din timp, înainte ca dăunătorii să devină o mare problemă.

Alte articole interesante:

Oregano: Cum se plantează, cultivă și îngrijește  Patrunjel: Plantare, îngrijire, creștere Rozmarin: Cum se plantează, cultivă și îngrijește  Busuioc: Plantare, cultivare și îngrijire